"Am ieşit din mine ca să păşesc mai departe..."*MiRcEa ELiAdE(1907-1986)

duminică, mai 01, 2016

Nunca olvidare: 7 /05/ 1986. * Quo vadis, STEAUA 2016 ?

Sentimental vorbind, mă aflu într-un fel de countdown... Încerc să aştept ziua de 7 mai răscolind printre amintiri. Prima care-mi vine-n minte este emoţia uriaşă care-mi dădea o stare de agitaţie interioară, crescândă pe măsură ce zilele treceau. Făceam, împreună cu tata şi cu prietenii noştri, tot felul de calcule: cine va juca, cine ar trebui să joace, cum putem anihila adversarii... Dacă va juca sau nu Puiu Iordănescu, cum se zvonea, dacă Gabi şi Marius vor confirma forma excelentă în care se aflau...
----------------
Este cumplit de trist să constaţi că, deşi e un an aniversar, jucătorii de azi nu au făcut nimic pentru a onora victoria celor din 1986. Nici Cupă, deşi tata zice că încă mai sunt şanse, nici Campionat, şi tare-mi vine-acum să "recit un psalm", nu de alta, dar în situaţii de genul ăsta, metaforele nu-şi au rostul. Nu credeam că Reghe ar putea face minuni într-un timp aşa de scurt, dar tare am sperat... După '89, aş fi vrut să nu mai trăim, noi, steliştii, din amintiri, dar măcar le avem, nu? Singurul care s-a apropiat cât de cât a fost Cosmin Olăroiu, favoritul meu.
Ajung la vorbele unui bun amic: "Amintirile mă chiunuiesc"... 
 ---------------
Şi-acum va trebui să-i suportăm apariţiile televizate pline de glorie  ale lui Marius Şumudică... Ah! Câtă umilinţă!