Gânduri la sfârșit de an ♥️

2019 nu a fost un an tocmai ușor pentru mine și nici tocmai fericit, deși a început bine. Poate am simțit presiunea asta permanentă din cauză că încă mă mai aflu în anul personal 9, un an în care am încheiat multe socoteli. Nu toate programate de mine, dar categoric programate undeva, Sus. Mi-am încheiat socotelile, dacă pot spune aşa, cu E., după trei ani de la despărţirea aceea ciudată. Mi-am încheiat şi drumul alături de cel cu care am fost împreună în ultimii doi ani. Presupun că atât a fost să fie.

La fel de zbuciumat a fost și ultimul meu an personal 9, cel din 2010, marcat de un divorţ, dar am reușit să depășesc toate încercările și sunt convinsă că și-acum voi reuși. Culmea e că impactul a fost și acum, ca și atunci, în plan personal. Să însemne, oare, că n-am învățat nimic? Se prea poate...

Profesional, mi-a mers aproape așa cum mi-am dorit. Dar tare, tare mult mi-ar fi plăcut să fi simțit și în suflet aceeași satisfacție.
Privesc cu speranță spre 2020 și, din 13 februarie, și spre anul personal 1. Îmi doresc să fiu sănătoasă şi să îmi fie părinții sănătoși. La restul, știu că voi găsi, până la urmă, rezolvarea. 

30 decembrie 1947- o zi tristă pentru România

"Am fost întrebat de mai multe ori care a fost sentimentul meu la plecarea din România. N-am găsit altfel de a spune adevărul despre starea mea de atunci decât că am plecat cu moartea în suflet."

 M.S. Regele Mihai I al României

Stalin și Groza despre abdicarea regelui Mihai. Din nota de convorbire a lui IV Stalin cu delegația guvernamentală română de pe 3 februarie 1948, ora 20,00.

”I.V. Stalin întreabă dacă regele a plecat definitiv sau se mai întoarce.

P. Groza răspunde că regele poate încă să se întoarcă în țară, însă doar ca cetățean de rând.

I.V. Stalin întreabă ce a făcut regele cu domeniile sale, pădurile din România, dacă le-a vândut.

P. Groza răspunde că partea principală a domeniilor regale au fost totdeauna proprietate a statului și că numai venitul de pe urma acestora aparținea regelui.

(...)

I.V. Stalin întreabă dacă este adevărat că guvernul român a cumpărat de la rege domeniile acestuia cu 3 milioane de dolari sau acestea sunt doar zvonuri.

P. Groza răspunde că guvernul român a cumpărat de la rege 360 de tone de vin cu un milion de franci elvețieni, în condițiile în care regelui i-a fost dată doar jumătate din această sumă, iar a doua jumătate din această sumă o poate primi cu condiția că se va purta bine. Guvernul i-a dat regelui exact cât trebuia, pentru a nu se spune că guvernul l-a umilit, dar nu prea mult, pentru ca acesta să se simtă independent.

I.V. Stalin face observația că românii au un rege foarte original. Să dea Domnul tuturor un asemenea rege!

P. Groza adaugă că așa cum i-a spus în ajun lui Molotov, guvernul român a trebuit să țină seama de faptul că regele a fost decorat de guvernul sovietic cu ordinul Pobeda.

I.V. Stalin spune că toate acestea au fost făcute bine și întreabă dacă regele a luat cu sine ordinul.

P.Groza răspunde că regele a luat cu sine ordinul (...).”

Documentul este tradus și reprodus în volumul Gh. Gheorghiu Dej la Stalin, apărut la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, în 2012.

Sărbători fericite!

15 decembrie 2019

12 decembrie 2019

La mulți ani, România! Ei sunt micuții mei românași! ♥️💛💙

Sper că acum se înţelege de ce postez atât de rar...

2 noiembrie 2019: Drum lin în Lumină, Leo Iorga!

"Mi-e tare dor de tine"

A mai trecut un an prin noi,
A fost și soare-au fost și ploi,
Dar important este c-ai stat cu mine.
Păstrez atâtea amintiri,
Eram frumoși ca doi copii!
Mi-e tare dor de zilele senine.

Îți amintești cum te chemam?
Băteam ca ploaia caldă -n geam,
Mi-era atunci așa de dor de tine!
Doar vocea nopții se-auzea
Și -a celuilalt care-ți spunea:

Să -l lași în pace, nu e pentru tine.

Te cheamă gândul, te vrea,
Dar oare-ai putea
Să vii iar lângă mine?
O lume doar pentru noi,
Pentru noi doi,
Aș căuta cu tine.

Nu pot să cred că nu mai vii,
C-a fost o joacă de copii,
O clipă șterge tot ce-ai scris o viață.

Aș vrea din noapte să ieșim,
Un astru să ne-nchipuim
Și să-ți ofer o altă dimineață.

Te cheamă gândul, te vrea,
Dar oare-ai putea
Să vii iar lângă  mine?
O lume doar pentru noi,
Pentru noi doi,
Aș căuta cu tine.

Hey, Teacher! 🤓

10 septembrie 1872 - Avram Iancu

"Peri în 1872 în tinda casei unui sărac din Baia de Criş, a unui covrigar. De aici îl aduseră, ca pe atâţia alţii din Baia de Criş, care n-au o biserică şi un cimitir acolo, la Ţebea. El zace în locul unde ostreţe negre înconjură o cruce verde purtând inscripţia scurtă: Avram Iancu, advocat, prefect Legiunii gemene române 1848-9, + 1872. Cununile ce i s-au adus, uneori cu zgomot, totdeauna cu o mărginită pietate, au fost adăpostite de confiscări, batjocoriri şi sfâşieri. Mormântul în care se odihneşte învingătorul învins şi nebunul care nu mai avuse de ce să rămâie cuminte e acesta, sărac şi umil cum e soarta poporului care-l păstrează ca urnă a sfintelor moaşte. Şi lângă dânsul vechiul stejar cu trunchiul mândru mai răsfiră crengile puternice, ce cad pe rând şi se înnoiesc într-una, vuind în vântul serilor cântece de taină, între crucea mortului din groapă şi crucea suferinţei învietoare de pe lăcaşul românesc al credinţei”, scria Nicolae Iorga, în volumul Neamul Românesc şi Ţara Ungurească (1906).

 "Această manifestare de doliu general la români pentru moartea lui Avram Iancu este un adevărat fenomen, apariţiune pe care orice popor ajuns la conştiinţa de sine îl va lua în cea mai de aproape consideraţiune. Au nu era Avram Iancu mortu pentru sine şi patria sa încă din anul 1852? El petrecea între noi, conversa cu noi, aşa este. Iancu însă nu mai simţea nici durerile noastre alăturea cu noi, contemporanii săi, nici nu mai participa la bucuriile noastre, când ni se întâmpla să avem şi noi una între legiunile de dureri. Şi cu toate acestea, Avram Iancu mort pentru sine şi pentru societate vieţuia în spiritele şi în inimile noastre, ale acelora care acum ştiu să aprecieze meritele lui, zelul şi amorul lui pentru naţiunea căreia i se devotase, până când îşi sacrificase el toată existenţa sa”, scria Gheorghe Bariţiu.

Începe școala! La asta am muncit eu toată vara. Cu dragoste!

2 septembrie 1964: La mulți ani ani, Keanu Reeves! 😍🎈

"Niciunul dintre noi nu pleacă de aici în viață , așa că vă rog să vă gândiți . Mâncați ce vă place. Umblați prin soare. Săriți în valurile mării . Spuneți adevărul din inima voastră . Fiți prostuți . Fiți buni. Fiți copii. Faceți lucruri ciudate. Iubiți . Iertați . Bucurați-vă de viață. Nu este timp pentru nimic altceva."

31 august

A domnit ca "un bun român": FERDINAND I, Regele României Mari ! ♥

(24 august 1865 - 20 iulie 1927)

23 august: La mulţi ani, Ştefan Iovan! ♥

Nikolaus Lenau (13 august 1802 - 22 august 1850)

Această placă comemorativă s-a recondiţionat într-unul din mandatele de director deţinute de fostul meu soţ la Lenau Schule.

20 august: Back to scool, back to reality ♥

19 august 2019

18 august 1227- TEMÜÜGIN

Se stinge cel a cărui viaţă a fost desfăşurată parcă sub Semnul Destinului: Temüügin ("Întemeietorul")- Ginghis Han. Un tip care şi-a clădit imperiul pe moartea a 40 de milioane de oameni şi cel mai mare lider analfabet din istorie,  dar care a înţeles că ridicarea poporului său trebuie să se facă prin educaţie...
Printre lecturile care m-au fascinat de-a lungul ultimilor ani se numără  "Istoria secretă a mongolilor".
Se spune că Ginghis Han căuta elixirul vieţii (în 1222), pe care spera să-l obţină de la sfetnicul său, călugărul  taoist Tch’ang-chuen. Acesta i-a explicat însă, că viaţa, prin cumpătare şi prin abstinenţă, poate fi doar prelungită, nicidecum eternizată.
    “I-am spus că viaţa mea a fost o misiune divină… Am fost trimis pe Pământ să cuceresc lumea… Am vorbit despre profeţi, despre lupte, despre ambiţiile mele, despre vremea mea. L-am întrebat ce medicament mi-a adus să-mi prelungesc existenţa lumească…”
    Cronica nu spune şi dacă Marele Han a urmat sfaturile călugărului taoist, dar spune că, la moartea sa în 1227, acesta ar fi mărturisit că:
    “ Destinul meu, destinul marelui popor mongol, este încă neîmplinit.”

"Dragostea nu te poate salva de la destinul care ţi-a fost sortit." Jim Douglas Morrison

16 august 1977: ELVIS PRESLEY

Utopia îngroapă România...

Cu "resetarea societăţii româneşti" sunt de acord. E un deziderat permanent al nostru, din păcate doar la nivel declarativ în ultimele decenii. Dar cel care se doreşte-a fi "întâiul resetator al naţiunii" ar fi trebuit să ştie nişte vorbe mari: "La legi noi, om nou!" (Mihail Kogălniceanu) Nu îmi dau seama ce-o fi în mintea omului, în sensul că sper că nu se visează Cuza sau Carol I, deocamdată singurii resetatori reali pe care-i cunosc eu. 
Dar ce mă mai mir, mira-m-aş?! Dacă cineva se visează Evita Peron, o "mamă a naţiunii", de ce nu s-ar visa şi ăsta un Cuza? O, Doamne! Trăim vremuri tulburi şi profund tulburate...

Trecut-au anii, vorba lui Eminescu...

2007 vs 2019
Nu ştiu dacă rujul face diferenţa. Sau ochii?

This evening 😇

9 august 1601, câmpia Turzii... "Alelei! Mihai, Mihai!"

"Duşmanii se repeziră asupra lui ca nişte dihănii sălbatice, cu săbiile scoase. Ci unul dete cu suliţa, şi-l lovi drept în inimă, iar altul degrab îi tăe capul. Şi căzu trupul lui frumos ca un copaciu, pentru că nu ştiuse, nici nu prilejise sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Şi rămaseră creştinii, şi mai vârtos Ţara Românească, săraci de dânsul."(din cronicile vremii)
--------------------------------------------------------------------
"Nu-ţi fie teamă de duşmani, în cel mai rău caz, ei te pot ucide; nu-ţi fie teamă de prieteni, în cel mai rău caz, ei te pot trăda; fie-ţi teamă de cei indiferenţi – ei nici nu ucid, nici nu trădează, dar cu acordul lor tacit se comit omoruri şi trădări."

---------------------------------------------------------------------

Fiecare popor îşi alege calea de supravieţuire. Nu are rost să fac analogii, ele nu-mi pot decât accentua sentimentul de durere. Nu ştiu, efectiv nu ştiu, dacă trădarea ca şi cale de supravieţuire a fost dintotdeauna prezentă în ADN-ul nostru sau ne-a fost implementată cumva. 

"Auzit-ați de-un oltean,

De-un oltean, de-un craiovean

Ce nu-i pasă de sultan?

Auzit-ați de-un viteaz

Care veșnic șade treaz

Cât e țara la necaz?

Auzit-ați de un Mihai

Ce sare pe șapte cai

De strigă Stambulul vai?

El e Domnul cel vestit

Care-n lume a venit

Pe luptat și biruit.

Spuie râul cel oltean,

Spuie valul dunărean

Și codrul călugărean

Câte lupte au privit,

Câte oști au mistuit

Câte oase-au înălbit?

Mulți ca frunzele de brad,

Ca nisipul de pe vad,

Ca gemetele din iad!

Spuie corbii munților

Și fiarele codrilor

Care-a fost nutrețul lor?

Fost-au leșuri tătărești

Și turcești și ungurești

Date-n săbii românești!

Alelei! Mihai, Mihai!

Căci de noi milă nu ai,

Să ne scapi de-amar și vai!"

(poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri)

Golden Number dilema... 😎

Grecii antici erau într-atât de fascinaţi de Golden Number încât considerau a fi frumos doar ceea ce respecta această proporţie. În privinţa frumuseţii umane, Aristotel considera că un chip frumos este o carte de vizită mai cu efect decât orice scrisoare de recomandare. Cât de reală poate fi afirmaţia lui? Suntem mai indulgenţi în faţa unui chip frumos? Cred că da...
------------
Phi, numărul de aur, este egal cu 1,6180339887…  Numărul de aur, numit și Phi, se găsește în toate lucrurile. 

Rabindranath Tagore (1861 - 7 august 1941)

5 august 1962 - Marilyn Monroe (n.1926)

O femeie excepțional de frumoasă și extrem de nefericită.

Marin Preda (5 august 1922 - 1980) : căci "dacă dragoste nu e, nimic nu e"...

"Nu îți cere niciodată iertare pentru sentimentele pe care le afișezi. Atunci când faci acest lucru tu îți ceri practic iertare pentru adevărul din tine. Și puțini au puterea să pună în palma altcuiva emoții, într-o lume de măști și suflete goale. Sunt puține lacrimi sincere pe pământ”.

Miha, 3 august 2019 😎

Singura modificare este cea dată de efectul Nashville: irisul meu este când verde, când căprui, în funcție de starea de spirit.

Azi ochii mei sunt căprui, dar efectul amintit mi i-a adus mai aproape de starea de spirit în care mi-aș dori să fiu. 

Carl Gustav JUNG

"O inimă înțelegătoare reprezintă totul la un profesor și nu o putem aprecia îndeajuns. Ne amintim cu stimă de profesorii excelenți, dar cu recunoștință de cei care ne-au influențat sufletește. Planul de învățământ este o materie primă extrem de necesară, dar căldura reprezintă elementul vital pentru planta aflată în creștere și pentru sufletul copilului."

(26.07.1875 - 1961)

Cronica unui eşec anunţat...

De prea mult timp asist cu tristeţe la degringolada existentă în fostul meu partid. Cu tristeţe, spun, căci aş fi un om lipsit de caracter să afirm contrariul, deși în 2011 m-au înlăturat fără nicio explicaţie şi orice om normal ar judeca cu detaşare, dacă nu cu ranchiună. Dar eu nu sunt un om normal (obişnuit). 

Fostul meu partid... Ooofff... De fapt, nimic din ce e azi nu mai are legătură cu partidul în care am intrat în 2000. Doar denumirea. Personajele au devenit tot mai ridicole. 

În curând, "doamna cu coc de fier", ale cărei singure calităţi sunt "împăciuitorismul" şi hainele de bună calitate, va fi desemnată, presupun că în unanimitate, drept candidatul oficial al PSD la prezidenţiale. Mi se pare că trăiesc un coşmar. Departe de mine gândul că actualul ocupant al fotoliului de la Cotroceni ar fi vreo eminenţă, dar de la PSD aveam, totuşi, nişte aşteptări. 

Cum poţi ieşi la înaintare cu un personaj atât de searbăd? Un personaj de ale cărui gafe intelectuale a râs pănă şi cel mai stupid utilizator de FB? Coafând-o în stilul consacrat al Evitei Peron nu înseamnă că-i şi dai ceva din charisma acesteia. PSD! Nu ţi-a fost de-ajuns penibilul din 26 mai?

O Regină pentru o Românie Mare: Regina Maria

 "Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută.”
Maria, Regina României Mari
(1875 - 18 iulie 1938)
Nici chiar cei mai înverșunați dușmani nu-i pot anula meritele.
Istoria lumii nu abundă în personalităţi feminine, dar sunt popoare care se pot mândri, şi-o fac, cu femei cu-adevărat puternice. Cleopatra, Boudica, brava regină a icenilor, Elisabeta I, Maria Terezia, Ecaterina a II-a, Victoria, Elisabeta a II-a - sunt doar câteva şi toate meritorii.
Noi? De la "Bristena, fiica dacilor" (frumoasă legendă, btw), istoria noastră a fost marcată de Doamna Chiajna, Doamna Clara... Vai, vai! De Ana Ipătescu... De o Elenă care n-a ars Troia, ci mai mult decât atât. Avem, oare, o problemă în a da femeilor şansa de-a demonstra că pot? Se prea poate. Dar am avut şi excepţii care au contribuit la ceea ce suntem azi. Spunem Elisabeta, prima noastră regină, măcar pentru c-a stat alături de cel care ne-a scos din întunericul aproape medieval. Şi, dragii mei, din tot sufletul se cuvine să spunem REGINA MARIA. Ne-a lăsat întregi, aşa cum nu mai fuseserăm până atunci; aşa cum, din păcate, am speranţe tot mai mici că vom mai fi.

Congrats, Mircea Dan Geoană! Good luck, my President!♥

Ce frumos cadou a primit de ziua lui...

TOP XV - 2019

Din 2016 mă preocupă topul celor mai citite postări ale mele.
Iată-l pe cel din 2019:
I. Educaţia în Grecia antică ..... 7324 (6541 - anul trecut)
II. Educaţia în Roma antică ..... 4447 (4040)
III. Interpretatio romana et germanica ...... 1621 (1502)
IV. Alexandru cel Mare ...... 1620 (1442)
V. In memoriam av. Nicolae Bolcaş ..... 1339 (1244)
VI. Germanii ...... 494 (487)
VII. Smile ...... 426 (353)
VIII. Sub semnul Destinului (Ginghis Han) ...... 332 (302)
IX. Celţii ...... 265 (255)
X. Şcoala şi creativitatea, între deziderat şi necesitate ........ 262
XI. Galateea, arma cu efect de bumerang ...... 255 (247)
XII. Îmi vreau Ţara înapoi! ...... 248 (245)
XIII. Dimitrie Cantemir ...... 228 (224)
XIV. Despre şcoala românească ...... 226 (223)
XV. România fără de români ...... 218 (214)

_________________

"Educaţia în Grecia antică" rămâne în top, deşi nu consider că este cel mai bun articol publicat de mine. 

Dacă ar fi să aleg dintre toate, opţiunea mea ar fi "Alexandru cel Mare şi politica sa de contopire a popoarelor", care de la 1100 de vizualizări în 2016 a ajuns, totuşi, la 1620. Am scris cu drag şi despre Ginghis Han, şi despre Dimitrie Cantemir, dar se pare că subiectele nu sunt de interes în lumea virtuală, de asta şi numărul foarte mic de vizualizări.

După trei ani, şi-au dublat numărul de vizualizări două articole: "Interpretatio romana et germanica" şi "In memoriam av. Nicolae Bolcaş". Interesant...

18 mai 2019