Antiteză?

 "Trăiesc, fără speranță, drama

Că neamul meu, acum, e frânt..."

- Adrian Păunescu, din poezia "Telefon peste moarte"

Opt decenii pierdute 😥

♒♈

Dezamăgire

Unul din vechii mei prieteni virtuali mi-a lansat acum o săptămână o provocare pe fb: timp de câteva zile urma să postez câte o carte și să provoc câte un prieten să facă același lucru. 

Am ales cărți bune, dar nu în genul celor care mă preocupă în ultimul timp. Dar, spre stupoarea mea, puțini dintre prietenii mei au acceptat provocarea de-a posta ceva despre cartea lor favorită. 

Justificările au fost care mai de care mai copilărești și m-am făcut că le cred. Esența e una singură: din ce în ce mai puțini citesc și cumplit de puțini își asumă public asta. 

Buzura scria că dușmanii cărților sunt apa, focul și propriul lor conținut... Dar scria asta într-un roman apărut în vremea de "tristă amintire". Dușmanii cărților suntem noi, oamenii... Prin rușinea noastră de-a ne asuma așa cum suntem, dacă suntem. 

Faith

Memories

Cioran, XXV

2010 - 2020

Un deceniu plin de satisfacții profesionale.

Aut schola vel pereat mundus...

In nomine odio s-au întâmplat multe de-a lungul istoriei... 

Prostia la putere!

Doamne, chiar nu știu cu ce-am păcătuit ca popor de n-avem un cap limpede și instruit... 

Cogito: Acta est fabula...

Am rămas lângă cineva atât timp cât am simțit că sunt iubită și apreciată. Dar am oferit eu iubire și apreciere? Da. Și nu îmi pare rău, căci asta face parte din felul meu de-a fi, care se trage din felul în care am fost educată. 

Dacă ai crescut iubit și apreciat și admirat pentru ceea ce ești, nu ai cum să nu oferi și tu, la rândul tău, toate astea. 

Nu pot să nu mă întreb de ce scuza celor lângă care am ales să fiu era mereu: "îți spun destul alții că ești frumoasă, că ești deșteaptă, că ești..., de ce să îți mai spun eu?" Și asta a venit întotdeauna după un început frumos, cu iubire, respect și admirație. Cum de ce să mai îmi spui și tu? Păi tocmai tu trebuia să îmi spui! 

Marky Mark constată...

... că liberalii trebuiau să stea-n opoziție. 

Aveau șansa unică de-a fi frumoși, deștepți, atotștiutori. 

15 iunie 1889 - EMINESCU: "Ceea ce istoria nici unui popor din lume n-a scuzat vreodată e laşitatea."

Cel mai bun documentar despre Mihai Eminescu îi aparține jurnalistului Andrei Gheorghe. 

Dumnezeu să-i odihnească în pace pe amândoi!
Eminescu reprezintă rădăcina noastră...
”Popor românesc, dacă fiii tăi ar fi fost uniţi totdeauna atunci şi pământul tău strămoşesc rămânea unul şi nedespărţit.”
♥
MIHAI EMINESCU 

(15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889)

♥️Tomorrow is another Day♥️

Sunt mulți anii de când am citit povestea lui Scarlett O'Hara și Rhett Butler... Eram copilăroasă, îndărătnică, era normal să mă îndrăgostesc de-un personaj atât de pasional și care emana masculinitate prin toți porii precum Rhett. Da, nu avea capul doldora de cărți citite... Nici nu conta asta.

Mi-ar fi plăcut un final fericit, dar m-am ales, ca toți cititorii, de altfel, doar cu promisiunea unei zile noi în care ambițioasa Scarlett va face tot posibilul ca să-și recâștige iubirea pierdută.

Orgoliile merg mână în mână cu pasiunile, dar decât o viață lungă și seacă, prefer una scurtă, dar plină. Asta nu m-a-mpiedicat, însă, niciodată să visez la ceva complet. Nu știu ce final mi-aș fi dorit pentru cei doi, altul adică decât cel sugerat de autoare. Împreună pentru totdeauna? Cred că da, dar la fel de pasional.

8 iunie

Un gând se îndreaptă către tine, singurul care ai avut încredere în mine, în fond.  Nu a fost zi în care să nu mă rog pentru sănătatea ta, mai ales în vremurile astea, pentru că ai multă nevoie. 

La mulți ani! O parte din mine îți va fi mereu recunoscătoare pentru generozitatea ta, pentru faptul că m-ai îndrumat să scriu despre ceea ce îmi place, pentru minunatele noastre discuții filosofice, istorice, pentru că ai fost mândru că mă ai alături, pentru toți oamenii mari pe care am avut ocazia să-i cunosc, lângă tine fiind, dar nu ca un obiect de decor. Restul, am dat demult uitării.

Nu știu dacă am devenit ceea ce sperai pentru mine. Știu doar că mă străduiesc în fiecare zi să demonstrez că nu m-ai ales la întâmplare, acum două decenii. Ai fost singurul bărbat care a văzut în mine și altceva decât un chip frumos și-un partener agreabil de discuție. Mi-ai dat un nume. Au fost mulți cei care m-au întrebat de ce. Tocmai de-asta, pentru că mi-ai dat o șansă, pentru că ai vrut să mă cunoști pe Mine.
Dumnezeu să te aibă în paza Sa! 

5 iunie - Ziua învățătorului ♥️

Înainte de a fi învățătoare, sunt chimistă. Una nu de excepție, dar totuși am un 10 pe diploma de absolvire și un definitivat ca profesor de Chimie.

Ca învățătoare, însă, am generații și generații de copii pe care eu i-am învățat să citească, să scrie, să socotească, înainte de orice altceva. Asta, pentru mine, are o valoare infinit mai mare decât diploma pe care scrie 10. 

Fostul meu soț, mulți ani inspector școlar general, mi-a făcut un compliment pe care n-am să îl uit niciodată: "Tu mi-ai arătat cât de grea, dar și cât de frumoasă este meseria asta."

TRIANON 100

Fiecare dintre părți privește altfel Istoria: una, cu adâncă neconsolare, e dreptul ei; cealaltă, din nefericire, cu aceeași  indiferență cu care a privit și Centenarul... Istoria taxează greu greșelile politice. Dar cel mai tare mă doare incapacitatea unui popor de a-și prețui propria istorie. 30 de ani de învățământ supus reformelor fără fond își spun cuvântul.

3 iunie 2020

Un serial de excepție!

Miha

Am fost un copil iubit. Sunt încă un copil iubit, mulțumesc lui Dumnezeu! Sunt câteva poze din copilăria mea și dacă în unele am botic, e numai pentru că nu îmi plăcea să fac poze și ele erau, mai întotdeauna, făcute după ce trăgeam o porție zdravănă de plâns.

Am găsit și o poză cu verii mei, cu o parte din ei. Eram o echipă fantastică și făceam tot felul de năzbâtii care și acum mă fac să zâmbesc. 

Nu mai știu ce visam atunci... Nu cred că îmi doream să fiu un om mare... În privința asta, uite că mi s-a împlinit, oarecum, voia: am rămas în sufletul meu un copil...