"Am ieşit din mine ca să păşesc mai departe..."*MiRcEa ELiAdE(1907-1986)

vineri, iulie 30, 2010

GALATEEA- armă cu efect de bumerang...

Îmi propun să fiu succintă, căci toate vorbele ce s-ar putea spune acum, sunt tardive și fără rost...Acum doar TĂCEREA ar mai putea repara ceva...
Acum prea mulți ani, în 2004, docții cu pretenții de formatori de opinie s-au visat drept pygmalioni carpatini...Au transpirat, la propriu și la figurat, și nu s-au lăs
at până ce nu ne-au arătat nouă, celorlalți, neatinși de geniul creator, opera lor desăvârșită: Galateea din Carpați, în varianta masculină...


Dar gingășia Galateei s-a dovedit a fi brutalitate, cinstea- viclenie, adevărul- minciună și-așa mai departe...Un Frankenstein ironic îi luase locul!
Credeați, cumva, că genialii și-au făcut, spășiți, mea culpa? Unii, da, dar zelul cu care-au luat ciocanele spre-a-și demola creația a fost în van. O dată pentru că își pierduseră credibilitatea și a doua oară pentru că încă mai rămăseseră suficienți îndrăgostiți de propria lor creație și capabili s-o apere cu orice preț.
Ca și cum n-ar fi fost de ajuns, geniile creatoare au descoperit și un fluturaș timid, ascuns în mâneca veșmântului aurit al
Galateei...
L-au scos, l-au privit...Era atâta de drăgălaș încât pe loc le-a furat inimile!


Și anii au trecut...Fluturașului i-au crescut aripioarele, care-au fost imediat poleite cu grijă și sârg de către pygmalioni...Apoi, tot ei l-au învățat să zboare...
Și-a toooot zburat fluturașul poleit, a toooot zburat, până când, din înaltul cerului, a început a-și arăta amenințător antenele spre pământeni...
Degeaba și-au frânt mâinile pygmalionii, degeaba s-au rugat, au implorat...Zborul fluturașului nu mai putea fi oprit...

marți, iulie 20, 2010

"Trăiesc, fără speranță, drama / Că neamul meu, acum, e frânt... "LA MULȚI ANI! *20 iulie 1943



"Să mergem amândoi la strâns de fân
Și soarele să ne lucească-n coasă,
Din când în când, în urmă să-ți rămân,
Ca să te văd aprinsă și frumoasă..."

luni, iulie 19, 2010

""Trăiesc, fără speranță, drama / Că neamul meu, acum, e frânt... "LA MULȚI ANI! *20 iulie 1943

Având în vedere că nu o dată mi-am exprimat profunda admirație pentru cel pe care-l consider poetul sufletului meu, nici nu știu ce-aș mai putea, acum, scrie...Poate doar atât: de ziua lui, îi doresc sănătate multă, împăcare cu sine însuși și cu-ntreaga lume, putere pentru-a mai scrie pentru toți cei care-l iubesc...


...

vineri, iulie 16, 2010

Bulversare...


Îi pot înțelege teama în fața trecerii timpului...Doar atâta pot să spun, căci sunt prea marcată de sfârșitul ei brusc, ca să-mi pot aduna mulțimea de gânduri care-mi trec prin minte...
Dumnezeu să iți liniștească sufletul, Mădălina...

miercuri, iulie 14, 2010

LA MULȚI ANI, MIRCEA GEOANĂ!


Am avantajul de-a nu fi făcut niciodată parte, în toți acești zece ani de implicare în politică, din nicio tabără, oricât de mică ar fi fost. M-am considerat a fi doar omul propriilor mele convingeri și-am căutat să îmi fac datoria cât mai bine. Am prins multe evenimente interne de-a lungul acestor ani...Multe m-au bucurat, multe m-au dezamăgit, dar nu e nici locul și nici timpul pentru răscolirea lor. Faptul c-am evitat să le abordez n-aș vrea să fie interpretat drept o necunoaștere, nici drept o lașitate și, în niciun caz, drept o incapacitate intelectuala...Pur și simplu sunt un membru disciplinat, atâta tot.
Am să mă rezum azi doar la a-mi aduce aminte de ziua președintelui Geoană...Cu greu mi-a câștigat aprecierea, căci nu mi-a fost ușor să accept în fruntea partidului pe altcineva decât pe cel pentru care am intrat: Adrian Năstase. Dar, fără să-mi dau seama cum și când, președintele Geoană m-a convins...Altfel n-aș fi fost în stare să mă implic cu atâta dăruire în campania electorală pentru prezidențiale.
Încă nu am puterea să mă refer la tot ce-am observat în decursul acelor luni. Pot doar să spun că am rămas cu un gust amar...
Fiind un om de și cu onoare, am ales să nu-i întorc cu vehemență sau în tăcere, spatele...
Aceeași atitudine am avut-o și față de Adrian Năstase, în 2004, și mai ales între anii 2005-2008...Am crezut cu tărie în puterea acestuia de-a reveni, în condițiile în care majoritatea îl considerau terminat din punct de vedere politic...Ca un paradox, unii îi stau acum alături...
Așadar, voi continua să-l respect pe cel care, timp de cinci ani, a condus partidul...Greșeli? Toți le facem...Important e să învățăm din ele. Mircea Geoană, însă, a adus un suflu nou...Ne-a adus o libertate de exprimare, ne-a scos dintr-o anume rigiditate...I s-a reproșat mereu lipsa de disciplină...Stați puțin! Să mă ierte Dumnezeu, dar majoritatea dintre noi facem politică din pură convingere, suntem oameni educați, inteligenți, n-avem nevoie de stăpâni care să ne dea ordine...Asta sper să nu uite niciun lider, prezent și viitor. Atâta timp cât va fi aproape de baza largă a partidului, neatinsă de interese și practici oculte, va fi apărat în fața oricăror trădări.
Ufff...Da...Ziceam că mă voi rezuma doar la a-l felicita pe președintele Mircea Geoană. Mă grăbesc s-o fac, lăsând deoparte orice alte gânduri...
Deci: LA MULȚI ANI!!! Încredere și speranță!!!

miercuri, mai 19, 2010

nu-i de-ajuns să vrei, trebuie SĂ POȚI. nu-i de-ajuns să poți, trebuie SĂ ȘTII. nu-i de-ajuns să știi, trebuie SĂ DEMONSTREZI.

în 2008, barack obama a spus, printre altele: " I'm asking you to believe in yours!" și-a schimbat istoria.
acum două mii trei sute de ani aproape, alexander a știut că în mâinile lui stă puterea de-a schimba destinul unui neam mândru...



YES! WE CAN!

duminică, februarie 14, 2010

Azi, 14 februarie, românul GRIGORE VIERU ar fi împlinit 75 de ani...

Ştiu să iubesc...Ştiu să iubesc, dar nu o dată sau de două ori pe an...Ştiu să iubesc în fiecare zi, în fiecare ceas...Azi, însă, de Sfântul Valentin, vreau să iubesc doar amintirea LUI...Amintirea celui din al cărui suflet s-au revărsat valuri de iubire pentru fraţii săi români, fără a cere-n schimb nimic altceva decât făgăduiala că-mpreună vor lupta pentru o Românie-ntreagă...Aşa cum era de aşteptat, aproape nimeni, nici azi, dar nici în 18. ianuarie, n-a vărsat o lacrimă-ntru pomenirea Sa...