cui folosesc isteriile prezidențiale... Lui? Poate, căci nouă, categoric nu. Suntem şi aşa fragili emoţional. Ne-a certat arătându-ne degetul, apoi a încercat să ne mângâie colegial pe creştete... Nu e constant în nimic.
Nu încape comparația cu Vadim. Diferența de cultură e uriașă, uriaşă! În plus, Vadim jongla cu limba română, indiferent ce parte din vocabularul acesteia folosea.
Desigur, eu privesc din perspectiva celor care nu şi-au făcut din KWY un idol în viaţă. Vadim, pentru mine, contează strict din punct de vedere literar. Nu a avut anvergura altora, nici vorbă, dar aparţine literaturii române. Politic vorbind, nu a prezentat niciodată o opţiune. Dar era şi va rămâne unic, era credibil, era din peisaj. Ceea ce, tot politic vorbind, nu pot afirma despre KWY. Pe care l-am votat, totuşi... M-am fentat ca mulţi alţii, dar nu mai contează acum. Vor trece cumva cei patru ani rămaşi.
Nu ştiu ce i-aş recomanda lui KWY... Îmi vine greu să cred că este genul care ascultă vreun sfat. E impulsiv, reacţionează la cald. Pentru un om obişnuit, e tolerabil. Dar el nu e un om obişnuit. El a fost ales ca să-şi asume un rol, ceea ce încă mai sper s-o facă. Nu-mi doresc un despot, nici măcar unul luminat, ceea ce nu e cazul aici. Îmi doresc un om cu viziune, ceea ce iarăşi nu e cazul. Îmi doresc un om stăpân pe nervii săi, indiferent de situaţie. De asta l-am ales, mă săturasem de ieşirile predecesorului său. Spre deosebire de perioada 2004 - 2014, KWY s-ar putea să prindă şi situaţii mai complicate, la nivel mondial vorbind. Ce va face cu vieţile noastre atunci? Regii României au dovedit multă înţelepciune acum un veac. În fine.
