Un om fragil, fizic vorbind, dar cu o inimă incredibil de mare şi cu un crez pe măsura acesteia... Nici nu vreau să-mi imaginez ce-ar fi fost ţara mea fără generaţia paşoptiştilor. Şcoliţi pe meleaguri străine, dar reîntorşi acasă, conştienţi de rolul lor în schimbarea Destinului ţării. Ah! Ştiu că, fizic vorbind, ţara nu era întreagă atunci, dar ce puţin conta, când aceşti oameni providenţiali se numeau, unul pe altul, "frate"...
Nu vreau să-l abordez deloc ca istoric şi ca om de cultură, deşi mi-au plăcut şi "Românii supt Mihai Viteazul", şi "Ardealul"... Doar romantic, aşa cum l-am perceput dintotdeauna.
