Spiru Haret , un Vărsător pentru România

"Patria nu este numai pământul din care scoatem rente. Patria o face şi limba şi istoria, şi religia şi tradiţiile. A da cu piciorul în toate acestea, este a se lepăda cineva de patria sa. Precum un părinte nu are dreptul a-şi lăsa copilul fără instrucţie, cu mai mare cuvânt el nu are dreptul de a-i da o educaţie antinaţională, care face dintr-însul un element înstrăinat de ţară."
SPIRU HARET, cel mai mare reformator al Şcolii româneşti...
Aş adăuga : un Vărsător vizionar , dat fiind că în 15 februarie se vor împlini 165 de ani de la naşterea sa. Sper ca noul Plan cadru pentru ciclul gimnazial să ţină seama de vorbele sale: LIMBA şi ISTORIA...

 Câtă vreme n-ai să ştii de unde vii, nu-ţi poţi vedea viitorul decât în ceaţă... Câtă vreme n-ai să ştii de ce ţi-au trebuit 1500 de ani până la curajul de-a lăsa în urmă ceva scris în limba ta, te vor pune la pământ şi cele mai mici furtuni...

"Încâlcită-ţi este viaţa, Basarabie !"

18 ianuarie 2009 - 18 ianuarie 2016

15 ianuarie - Ziua Culturii Naţionale

Un mare poet saluta astfel apariţia lui Mihai Eminescu în literatura română a vremurilor:
"E unul care cântă mai dulce decât mine?
Cu-atât mai bine ţării
Şi lui cu-atât mai bine.
La răsăritu-i falnic se-nchină-al meu apus..."
Poetul era Vasile Alecsandri. 
Da. Eminescu a cântat dragostea, dorul şi jalea acestui neam mai bine ca nimeni altul... A spart tiparele scrierii şi chiar pe cele ale gândirii într-un mod ireversibil pentru un popor care, la vremea lansării lui, avea puţin peste patru secole de scriere în limba română. 

15 ianuarie - "Tot mai citesc măiastra-ţi carte... " (Alexandru Vlahuţă)

Un gând către Regina cu părul de foc, BOUDICA...

M-am întrebat, după ce am văzut filmul, dacă Boudica a fost doar o regină barbară care, prin masacre fără discernământ – conform descrierilor învingătorilor- , s-a opus marii puteri civilizatoare, sau a fost doar o iubitoare a pământului şi a neamului său…  Poate că revolta Boudicăi nu a lasat în urmă consecinţe politice importante, dar amprenta ei asupra mentalului colectiv este semnificativă: în definitiv, nu Suetonius este cel care are astăzi statuie la piciorul podului Westminster... Şi iată cum întrebarea mea lăuntrică şi-a aflat răspunsul. 

Oftez... Noi, probabil singurii din Europa, ne ţinem învingătorii la loc de cinste...  

P.S.

Numele provine din cuvântul celtic  bouda = victorie. Mai este cunoscută şi sub numele : Boadicea, Voadicea, Boodicia, Bunduica, Buddug  sau chiar Bunduca. Tacitus a numit-o "Boudicca" şi aceasta, de fapt, este singura redare contemporană a numelui, care a ajuns până la noi. Conform dovezilor filologice, se pare că ortografia corectă era "Boudica", ceea ce-i apropie numele de un număr de cuvinte celte care denumesc “Victoria”. 

P.P.S. 

Se cuvine să reamintesc faptul că în toate societăţile aşa-zise barbare (civilizaţia era considerată a fi apanajul strict al grecilor, şi mai apoi al romanilor), femeile se bucurau de drepturi egale cu bărbaţii lor. Un fapt demn de laudă, cu atât mai mult, cu cât femeile europene au trebuit, mai apoi, s-aştepte zorii secolului XX pentru a-şi recâştiga nişte drepturi de care înaintaşele lor barbare se bucuraseră din plin…