M-am întrebat, după ce am văzut filmul, dacă Boudica a fost doar o regină barbară care, prin
masacre fără discernământ – conform descrierilor învingătorilor- , s-a opus marii
puteri civilizatoare, sau a fost doar o iubitoare a pământului şi a neamului
său… Poate că revolta Boudicăi nu a lasat în urmă consecinţe politice importante, dar amprenta
ei asupra mentalului colectiv este semnificativă: în definitiv, nu Suetonius este
cel care are astăzi statuie la piciorul podului Westminster... Şi iată cum întrebarea mea lăuntrică şi-a aflat răspunsul.
Oftez... Noi, probabil singurii din Europa, ne ţinem învingătorii la loc de cinste...
P.S.
Numele provine din cuvântul celtic bouda = victorie. Mai este
cunoscută şi sub numele : Boadicea,
Voadicea, Boodicia, Bunduica, Buddug sau
chiar Bunduca. Tacitus a numit-o
"Boudicca" şi aceasta, de fapt, este singura redare contemporană a
numelui, care a ajuns până la
noi. Conform dovezilor filologice, se pare că ortografia corectă era
"Boudica", ceea ce-i apropie numele de un
număr de cuvinte celte care denumesc “Victoria”.
P.P.S.
Se cuvine să reamintesc faptul că în toate
societăţile aşa-zise barbare
(civilizaţia era considerată a fi apanajul strict al grecilor, şi mai apoi al
romanilor), femeile se bucurau de drepturi egale cu bărbaţii lor. Un fapt demn
de laudă, cu atât mai mult, cu cât femeile europene au trebuit, mai apoi,
s-aştepte zorii secolului XX pentru a-şi recâştiga nişte drepturi de care
înaintaşele lor barbare se
bucuraseră din plin…