"Un tânăr diavol:
- Cum ai reusit sa trimiti în iad atâtea suflete??
Bătrânul diavol:
- Prin frică!
Cel tânăr:
- Bravo! De ce le era frică? Război? Foamete?
Bătrânul:
- Nu...De o boală!
Cel tânăr:
- Cum s-au îmbolnăvit? Erau pe moarte? Nu a existat niciun leac?
Bătrânul:
-... s-au îmbolnăvit. Au murit. Desi exista un leac...
Cel tânăr:
- Nu înțeleg...
Bătrânul:
- Au crezut, gresit, că singurul lucru pe care trebuie să-l păstreze cu tot prețul este VIAȚA!!!
Nu s-au mai îmbrățișat....Nu s-au mai salutat...S-au îndepărtat, tot mai mult, unul de celălalt! Au renunțat la toate contactele umane...La tot ce este uman! Apoi au rămas fără bani, cand si-au pierdut locul de muncă. Dar au ales, mereu, să se teamă pentru viața lor chiar dacă nu mai aveau nici măcar pâine pentru masa. Au crezut tot ce-au auzit, au citit ziare și au crezut orbește tot ce au citit. Au renunțat incet, incet, la libertatea lor. Nu au mai plecat de acasă. Nu au mai plecat nicăieri. Nu și-au mai vizitat nici, rudele, nici prietenii.
Lumea s-a transformat incet si sigur, într-un mare lagăr de concentrare, cu prizonieri voluntari.
Au acceptat totul!!!
Doar pentru a supraviețui unei alte zile mizerabile...
Nu au mai trăit, au murit, putin cate putin în fiecare zi!
A fost destul de ușor să le iau sufletele mizerabile... ,,
NOTA!
C. S. Lewis - "Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr” 1941
