1 noiembrie: LA MULŢI ANI, GABI COTABIŢĂ !!!

Nu-i pot dori decât tot ce-i mai bun, dar nici aşa nu e de ajuns pentru câtă bucurie mi-au adus cântecele sale, din adolescenţă până acum.

30 octombrie: Quo vadis, Moldova?

"Cu vorba-mi strâmbă şi pripită
Eu ştiu că te-am rănit spunând
Că mi-ai luat şi grai şi pită
Şi-ai năvălit pe-al meu pământ.

În vremea putredă şi goală
Pe mine, frate, cum să-ţi spun,
Pe mine m-au minţit la şcoală
Că-mi eşti duşman, nu frate bun."
---------------------------------

Doamne, câtă durere se-ascunde-n versurile astea, dar câţi dintre voi, fraţi moldoveni, puteţi vărsa conştient o lacrimă? Este greu de luptat cu o mentalitate adânc sădită printr-o educaţie oficială cu un scop atât de precis. 

Mi se pare trist că un tip care şi-a botezat copiii cu nume atât de reprezentative pentru noi (Vlad, Bogdan şi Nicolae) poate gândi atât de urât despre fraţii săi de sânge...
--------------------
Eu sunt sentimentală, n-am ascuns asta niciodată. De aceea atitudinea mea faţă de problema Moldovei este cea care este...
Un bun şi vechi prieten are o viziune realistă şi ştiu, în sinea mea, că are dreptate:

https://mihainanu.wordpress.com/2016/08/29/romania-mare-intre-vis-si-realitate/

Dar de ce, de ce, de ce nu mă pot consola?   Poate inima birui mintea? 

Atenţie, Vărsători: se-ntorc păsările călătoare ! LOL

Cred c-am spus deja, aici, că urmăresc predicţiile unui renumit numerolog, Mihai V. Astă-seară m-a avertizat şi pe mine, ca şi pe ceilalţi Vărsători, că în luna noiembrie, în vieţile noastre "se vor întoarce iubiri din trecut" dar că va trebui să cugetăm bine şi să dăm rapid un verdict, pentru ca oamenii respectivi "să nu-şi piardă timpul"... Ce frumos, LOL ! 

Precum se ştie, deşi nu-mi permit să vorbesc în numele tuturor, un Vărsător care se respectă nu se-ntoarce niciodată în trecut. Cu alte cuvinte, când îşi ia adio, chiar îşi ia. Suntem ciudaţi? N-aş spune asta. Aş spune doar că trăim cu intensitate clipa, iubim total sau nu, din prima. Dacă avem şansa de-a ne fi preţuită iubirea şi, fireşte, întreţinută, partenerul poate fi sigur că a ajuns în Nirvana erotico-sentimentală şi că va vieţui multă vreme acolo. Dacă nu, ne retragem discret şi pentru totdeauna.

Mai vrea cineva un verdict? Sau mai corect: îndrăzneşte cineva să se întoarcă ? LOL

Amurg de toamnă violet...

Da. Toamna asta este mai mult ca niciodată una bacoviană... Bacovia este o stare de spirit, înainte de orice. Deşi mereu i-am apreciat profunzimea jocurilor de cuvinte, recunosc că nu se numără printre favoriţii mei. Tocmai din cauza stării de spirit... 

  

25 octombrie - Pro Patria SEMPER!

"M-am aplecat să te sărut,

Dar miroseai a praf de puşcă

Şi-am luat un drepţi ca de recrut,

Cu palma-ntinsă pe vipuşcă..."

Ce de amintiri am din vremurile-n care purtam uniforma verde kaki! De ce să mint? Mi-a stat tare bine. Eram, însă, departe de-a fi disciplinată... Dar era cineva, între terişti, disciplinat? Din câte ştiu eu, nu, dar tocmai în asta constă farmecul. N-am să vorbesc despre exerciţiile de tragere, nici despre lungile ore de teorie. Nu am cum s-o fac, public. Tot ce pot să spun acum e că voi fi gata întotdeauna să-mi respect jurământul. Iar cântece? Ştiu multe şi le cânt şi-acum la fel de entuziast.

"Acum te las, iubita mea,

Prin altă emisferă,

Şi-n loc de inimă aş vrea

Să am o mitralieră.

Şi dacă viaţa-i ca o carte,

La mine-i gata cartea,

Hei, băieţi, în astă noapte

Eu mă cunun cu moartea...

Am venit, dar plec înapoi,
Stă războiul între noi.
Te iubesc, dar plec înapoi,
C-aşa-i datul la război..."

Cinste ţie, ostaş român!