„Drumul înainte va fi lung. Urcușul va fi greu. S-ar putea să nu
ajungem la capăt într-un an, nici măcar într-un singur mandat. Dar,
America, niciodată nu am fost mai plin de speranță că vom ajunge acolo.”
-----------------------
Nu sunt eu în măsură să analizez plusurile şi minusurile guvernării îndelungate a celui de-al 44-lea preşedinte american. Am citit, fireşte, câteva analize, dar nu le pot simţi, ca să spun aşa, pentru că nu trăiesc acolo. Iar perioada-n care a fost no#1 a fost una zbuciumată, din toate punctele de vedere.
Dar indiferent de toate astea, Barack Obama va rămâne mereu în mentalitatea colectivă drept împlinirea unui vis însângerat şi nu cred că e nevoie să amintesc câteva date istorice ca să-mi fie înţeleasă sintagma.
Personal, mi-a plăcut personajul, mi-a plăcut teribil. Mi-a plăcut din prima şi am avut încredere în victoria sa.
O, Doamne! Visul, celebrul vis care-a zguduit multă lume, s-a-mplinit mai mult decât a-ndrăznit să spere Visătorul...
<<Am visat că într-o zi aceasta naţiune se va ridica şi va trăi adevăratul
sens al crezului ei: “Considerăm aceste adevăruri ca a fi evidente:
toţi oamenii sunt creaţi egali”. Am visat că într-o zi, pe dealurile
roşii ale statului Georgia, fiii foştilor sclavi şi fiii foştilor stăpâni
de sclavi vor putea sta împreună la o masă a frăţiei.
Am visat că într-o zi, chiar şi statul Mississippi, un stat deşertic, înăbuşit de căldura nedreptăţii şi a opresiunii, va fi transformat într-o oază a libertăţii şi dreptăţii.
Am visat că cei patru copii ai mei vor trăi într-o zi într-o naţiune în
care nu vor fi judecaţi după culoarea pielii ci după caracterul lor. Am
visat azi.>>
