Eu creanga ta de aur, tu frunza mea albastră..."
(Radu Stanca - "Despărţire")
--------------------------------
Întâlnirea mea cu poeziile lui Radu Stanca nu a avut loc în anii adolescenţei şi nici în cei ai primei mele tinereţi. Nu-mi amintesc să-l fi găsit în manualele mele de Limba română; după un timp, am înţeles de ce. Îmi plăcea, însă, un cântec al celor de la Poesis- "Cea mai frumoasă floare" şi aşa l-am cunoscut pe cel care scrisese versurile. Acum un an, am postat acel cântec. Acum am ales un altul. Sigur că acesta, devenit şlagăr, mi-e cunoscut din copilărie. N-am ştiut niciodată, însă, că tot Radu Stanca scrisese şi poezia care a prins glas, dacă pot spune aşa. Cum erau anii în care Vadim era oarecum la modă, am crezut că el putuse plăsmui o sintagmă cu o forţă colosală: "frunza mea albastră". Nu l-am bănuit nicio clipă pe Nichita, deşi crease deja "şi-am zis verde de albastru". Dar vai, mie! Poetul era sensibilul şi pe nedrept uitatul Radu Stanca...
