"Am ieşit din mine ca să păşesc mai departe..."*MiRcEa ELiAdE(1907-1986)

joi, februarie 11, 2016

Yes, I am a Smoker

Fumez... Fumez de-atâta vreme, încât parcă aş fuma de-o viaţă. Pentru asta trebuie să-i mulţumesc verişoarei mele, Livia. La 17 ani, mi-a pus Kent-ul aprins între buze şi mi-a cerut să zic "Diiii, caii popii...". Nu m-am înecat cu fum, ci am intrat în "rândul lumii". Mai întâi, m-am putut prezenta ca o timişoreancă veritabilă în faţa verilor şi amicilor mei din Bihor, cărora li se părea extrem de aiurea o fată obsedată de citit. O ciudată, aşa treceam în ochii lor... Ţigara din colţul gurii mi-a ridicat spectaculos cota de popularitate şi printre colegii mei de facultate, care-mi treceau, astfel, cu vederea faptul că mă număram printre cei cinci-şase integralişti la finalul sesiunilor de examene. Am fumat în regim semi-clandestin câţiva ani... Acasă, doar în lipsa părinţilor, la bunici - în fundul grădinii, dar la liber pe la discoteci, prin excursii... Pe faţă am început să fumez după căsătoria cu un bărbat renumit, fumător înrăit. Din fericire, nu l-am ajuns... S-a considerat că, dacă lui îi plăcea, nu mai conta altă părere. 
 Tatăl meu a aflat ultimul, puţin înaintea bunicilor mei. N-a fost prea încântat, dar s-a consolat cu faptul că "măcar nu beau". 
Şi-acum, o lege  vrea să mă determine să renunţ la ceva ce chiar a ajuns să mă definească. Mi se pare  frustrant.