Ah! Recunosc că firea mea mă-ndeamnă mai mult spre huzureala de la "gura sobei", cu o carte bună-ntr-o mână şi cu o ţigară-n cealaltă...
"Am ieşit din mine ca să păşesc mai departe..."*MiRcEa ELiAdE(1907-1986)
sâmbătă, ianuarie 28, 2017
vineri, ianuarie 27, 2017
Creşte, creşte... părul !
După ce am pierdut 30 de cm din lungimea părului (în 25 iulie), am fost aproape distrusă... Mă rog, ceva pe-aproape, LOL. De-atâţia ani am părul lung încât nu mă mai pot vedea altfel. Cred că nici ceilalţi. Părul lung şi cerceii mari fac parte din mine, la fel cum mă definesc toate lucrurile care-mi plac, materiale şi cerebrale. Sau 'telectuale? Da, ştiu că se cuvenea să mă refer şi la sistemul de educaţie pentru partea masculină propus de J.J. Rousseau, dar e timp...
marți, ianuarie 24, 2017
Paralelă
Educarea fetelor în Roma antică:
Până la 7 ani copilul, indiferent de sex, este dat în grija mamei, influența acesteia punându-și amprenta asupra întregii sale vieți.
Până la 7 ani copilul, indiferent de sex, este dat în grija mamei, influența acesteia punându-și amprenta asupra întregii sale vieți.
Odată cu împlinirea vârstei de 7 ani, singurele care rămâneau în
grija mamei erau fetele.
Fetele erau învățate să fie modeste, să gătească, să toarcă lână
și să se supună soților lor, acestea fiind cerințele de bază pentru a
fi considerate bune soții. Pe măsură ce creșteau erau deprinse cu
îndatoririle de viitoare mame. Ulterior în timp, ele puteau urma
cursurile unei școli primare, învățând să citească, să scrie, să numere.
În funcție de starea materială a familiei, puteau fie să se întoarcă în
sânul acesteia spre a fi învățate regulile de bună conviețuire casnică,
fie își puteau continua studiile, până la vârsta măritișului, în cadrul
unor școli private unde învățau latina și greaca clasică, dansul și
cântatul la țiteră sau liră.
---------------------------------------
J. J. Rousseau- "Emil sau despre educaţie": Cartea a cincea se ocupă de educaţia intelectuală, estetică, morală a femeii, reprezentată aici de Sofia, viitoarea soţie a lui Emil. În mod surprinzător, cele două sexe sunt privite din start în mod inegal. Singurul rol al femeii este acela de-a place bărbatului şi viitorului soţ. Drept urmare, şi educaţia acesteia trebuia făcută conform standardelor societăţii. Sarcina cădea, nimic nou, pe umerii aceloraşi mame, sub un fel de deviză: "în şi pentru familie". Interesantă mi s-a părut abordarea religioasă: în primii ani, religia mamei era automat şi religia fetei; după căsătorie, obligatorie era trecerea la religia soţului. O viaţă plină de supunere, deci... Studiile acestora erau extrem de practice. Totuşi, cutumele timpului impuneau restricţii severe fetelor, acestea fiind închise în mânăstiri, iar în cartea sa, J.J. Rousseau respinge aceasta.
---------------
Originalitate? Aş zice, mai degrabă, redescoperire... Şi educaţia lui Emil m-a dus cu gândul tot departe.
J. J. Rousseau- "Emil sau despre educaţie": Cartea a cincea se ocupă de educaţia intelectuală, estetică, morală a femeii, reprezentată aici de Sofia, viitoarea soţie a lui Emil. În mod surprinzător, cele două sexe sunt privite din start în mod inegal. Singurul rol al femeii este acela de-a place bărbatului şi viitorului soţ. Drept urmare, şi educaţia acesteia trebuia făcută conform standardelor societăţii. Sarcina cădea, nimic nou, pe umerii aceloraşi mame, sub un fel de deviză: "în şi pentru familie". Interesantă mi s-a părut abordarea religioasă: în primii ani, religia mamei era automat şi religia fetei; după căsătorie, obligatorie era trecerea la religia soţului. O viaţă plină de supunere, deci... Studiile acestora erau extrem de practice. Totuşi, cutumele timpului impuneau restricţii severe fetelor, acestea fiind închise în mânăstiri, iar în cartea sa, J.J. Rousseau respinge aceasta.
---------------
Originalitate? Aş zice, mai degrabă, redescoperire... Şi educaţia lui Emil m-a dus cu gândul tot departe.
luni, ianuarie 23, 2017
duminică, ianuarie 22, 2017
Romantic Mood: loving Lord Byron (22 ianuarie 1788)
She walks in beauty, like the night
Of cloudless climes and starry skies;
And all that’s best of dark and bright
Meet in her aspect and her eyes;
Thus mellowed to that tender light
Which heaven to gaudy day denies.
One shade the more, one ray the less,
Had half impaired the nameless grace
Which waves in every raven tress,
Or softly lightens o’er her face;
Where thoughts serenely sweet express,
How pure, how dear their dwelling-place.
And on that cheek, and o’er that brow,
So soft, so calm, yet eloquent,
The smiles that win, the tints that glow,
But tell of days in goodness spent,
A mind at peace with all below,
A heart whose love is innocent!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

