Mai mult ca oricând, zilele astea mi-am amintit că aparţin "armei chimice"... Fireşte că nu pot dezvolta subiectul. Tot ce pot spune, însă, e că regula de bază cu care m-am deprins încă din acele vremuri, este aceea că întotdeauna trebuie să privesc dincolo de ceea ce minţile normale pot vedea. Şi înţelege, tot fireşte...
Acum mulți ani am învățat cum să acționez în situații critice (prefer să le numesc așa). Desigur, masca era inestetică, iar combinezonul alb și celelalte accesorii veneau la pachet. Așa cum venea și minilaboratorul mobil. Trebuia să gândesc rapid și să-mi păstrez calmul. La simularea din acea vară am acționat ca la carte, era în joc un grad militar pe care mi-l doream. Mi-amintesc și acum: luciditate în organizarea priorităţilor, înainte de orice. Eram antrenată pentru războiul viitorului: chimic şi biologic. Nu pot vorbi mai mult.
M-am întrebat apoi de multe ori nu dacă aș mai ști ce să fac, ci dacă aș putea să-mi păstrez sângele rece. Sunt om. Fac pe viteaza de regulă, dar numai eu știu cu cât efort.
Mi-a fost teamă de ce trăiesc acum.
Acum mulți ani am învățat cum să acționez în situații critice (prefer să le numesc așa). Desigur, masca era inestetică, iar combinezonul alb și celelalte accesorii veneau la pachet. Așa cum venea și minilaboratorul mobil. Trebuia să gândesc rapid și să-mi păstrez calmul. La simularea din acea vară am acționat ca la carte, era în joc un grad militar pe care mi-l doream. Mi-amintesc și acum: luciditate în organizarea priorităţilor, înainte de orice. Eram antrenată pentru războiul viitorului: chimic şi biologic. Nu pot vorbi mai mult.
M-am întrebat apoi de multe ori nu dacă aș mai ști ce să fac, ci dacă aș putea să-mi păstrez sângele rece. Sunt om. Fac pe viteaza de regulă, dar numai eu știu cu cât efort.
Mi-a fost teamă de ce trăiesc acum.
