"Am ieşit din mine ca să păşesc mai departe..."*MiRcEa ELiAdE(1907-1986)

sâmbătă, iulie 30, 2016

Christian Grey ("Fifty Shades of Grey") vs John Gray ( " 9 1/2 weeks")




O, nu, nu-mi permit să comentez, într-un loc public, niciuna din cele două poveşti neobişnuite de dragoste. Ceea ce pot spune aici este doar că acest Christian Grey ( Fifty Shades...) mi l-a adus în minte din prima pe John Gray (9 1/2 weeks) . Mein Gott! Din aproape toate punctele de vedere, tipologic vorbind... Frustrarea mea  e că celui de-al doilea nu i s-a dat nicio şansă de-a-şi duce până la capăt povestea de dragoste, dar mai ales de  a şi-o recunoaşte. Sau i s-a dat, dar a fost incapabil să o facă. Ar trebui să mai văd o dată filmul. De fapt, de ce, când am înţeles de la-nceput că bărbatul John Gray s-a temut recunoaşterea intensităţii propriilor sale sentimente îl vor arăta slab, învins, şi nu oricum, ci pentru totdeauna? A preferat nefericirea, cumplita nefericire. Din acest unghi, John Gray este un personaj mult mai fascinant...
"Umbre" avem cu toţii, ni le-a explicat atât de bine Freud. Că e una sau că sunt cincizeci, contează mai puţin. Le putem asuma sau nu. Le putem împlini sau nu. Şi aici iar intervine Freud. Sau nu?    :))))
O întrebare, totuşi, o resimt: până unde poţi merge în numele dragostei? Te poţi apropia de limite sau chiar poţi trece dincolo de ele? Întrebarea e valabilă pentru ambele părţi... 
------------------
P.S. Categoric, nu sunt lecturi sau filme pentru spiritele slabe, lipsite de inteligenţă...

P.P.S. Nu pot să-mi oprim un oftat prelung revăzându-l pe Mickey Rourke de acum vreo trei decenii, un copil şi-un bărbat laolaltă, sub sau cu acelaşi chip, habar n-am cum e mai bine...  Ce păcat că s-a ales praful!

 

În viaţă

ţi se-ntâmplă lucruri atunci când te-aştepţi cel mai puţin sau chiar deloc ... 

vineri, iulie 29, 2016

Curiozitate...

Well, who is Christian Grey? 

miercuri, iulie 27, 2016

marți, iulie 26, 2016

Inima Daciei bate încă!





"Ploua cu vise peste noi
Şi fulgerau străvechi dorinţi,
Tuna ca-n vremea de apoi:
Să nu te mint, să nu mă minţi..."

(Pavel Coruţ - "Să vii ca o părere...")
-----------------
Experienţa Sarmizegetusa a fost unică .  Habar n-aveam că nu e voie, dar am făcut-o: preţ de câteva minute, m-am întins pe iarbă, am făcut pentagrama şi-am şoptit incantaţia lui Zalmoxe... De ce să mint? Am simţit energie. Nu câtă aş fi vrut sau câtă aş fi sperat şi nu ştiu dacă din cauza interdicţiei care a limitat timpul sau din cauză că încă n-am împlinit (şi nu îndeplinit) cerinţele. 

"Nu uita, lumina pentagramei magice este iubirea. Dar, ca să o faci strălucitoare, trebuie să ajungi la esenţa pentagramei, iertarea." 

În mod ciudat, tot ce-a urmat a fost ca o transă...

luni, iulie 25, 2016

"Eu mă grăbesc să curg..." - SARMI * SEGET * USA

M-am gândit iniţial să iau una din multele fotografii găsite pe net, dar imediat mi-am şters gândul: voi aştepta până mâine. Voi aştepta propriile mele fotografii... 
Cel mai adânc vis al meu a fost acela de-a păşi pe pământul sfânt din inima Daciei. Din păcate, nimeni, până acum câteva zile, nu a vrut să-mi ofere această bucurie. Cum puteam cere atât de puţin? Era de neconceput! Dar nicio bijuterie, niciun parfum, nimic, nimic, nu mi-au putut mulţumi sufletul atât de profund ca vizitarea unor locuri ale căror poveşti şi legende mi-au fascinat copilăria.
Dar numai Dumnezeu ştie de ce împlineşte anumite vise şi tot numai el ştie când să o facă, şi prin cine. Oricum, mă simt ca la 18 ani şi mi se pare teribil, teribil...

"Vei veni prin ploi divine,
Într-un timp cu zile clare,
Să refacem din ruine
Prăbuşitele altare..." (Pavel Coruţ, "Să vii ca o părere...")

sâmbătă, iulie 23, 2016

Nothing to fear


Am văzut, acum ceva vreme, un film extraordinar... Am plâns şi mi-am amintit de toţi acei prieteni ai mei, efectiv admirabili, mai presus de religia, de cultura lor. Mi-am amintit că da, vinovaţi pot fi oamenii - unii oameni, dar niciodată popoarele. 


-----------------------------------------

Mă gândesc, inevitabil, şi la Averroes şi la cât îi datorăm noi, europenii... Dacă nu erau învăţaţii arabi, praf şi pulbere s-ar fi ales de toate scrierile civilizaţiei antice. Şi nu vreau să ştiu ce-am fi ajuns noi, fără Renaştere (redescoperirea antichităţii)... 

So many hearts have been broken by the lies of history,
And so many arms are still open for that final mystery;
We must show respect for all the rest, and what a man believes,
And the one who died upon the cross, well he is the one for me,
And he said "Come with me and you will see the light that shines
For eternity, be strong and learn to say the words "I love you;"


vineri, iulie 22, 2016

Nostalgia învinsului ...

"Zalmoxis dovedeşte, ca zeu al geto-dacilor, că tot aşa cum nu se cuvine să încercăm a vindeca ochii fără să fi vindecat capul, nici să tămăduim capul fără să tratăm trupul, cu atât mai mult nu trebuie să încercăm a vindeca trupul fără a căuta să tămăduim sufletul." ( SOCRATE, "Dialoguri")
Nu ştiu în ce măsură "Legile" care circulă pe net sunt reale. Mai credibil mi se pare acest îndemn, atribuit celui care "trăise o vreme în preajma lui Pitagora, omul cel mai înţelept al Helladei",  Zalmoxis. Acesta "a adus poporului său moravuri mai înalte."
"Nu uita, lumina pentagramei magice este iubirea. Dar, ca să o faci strălucitoare, trebuie să ajungi la esenţa pentagramei, iertarea." 
----------------------


joi, iulie 21, 2016

Marii dictatori

ai secolului trecut au ajuns la putere pe-un uriaş val de simpatie populară şi nu numai... Nu dau exemple, sunt convinsă că măcar unul dintre ei este cunoscut: cel care, undeva în anii '30, scria că "Singurul mijloc de a câştiga cu uşurinţă împotriva raţiunii sunt teroarea şi forţa." 
Dar dacă nu orice teroare înseamnă dictatură, "fiecare dictatură înseamnă teroare." (V. Milak)

 
Şi când te gândeşti de unde a pornit totul...


Dar să nu uităm că nici ei n-au fost perfecţi...


Au trecut secole până când femeile au primit rangul real de cetăţean şi până când sclavia n-a mai existat. În rest, democraţia visată de Tucidide et.Co a însemnat o revoluţie în gândirea umanităţii. 
---------------
Acum câteva zile îndrăzneam o comparaţie între un personaj fierbinte şi unul din sultanii veacului al XIX-lea... Nu ştiu în ce măsură pot fi impuse norme de conduită unor societăţi şi culturi atât de diferite de ale noastre. Mi se pare utopică credinţa că secole de tradiţie pot fi pur şi simplu spulberate... 



 

marți, iulie 19, 2016

20 iulie 1927: "Sunt obosit..."

Îl pot preţui pentru multe, dar cel mai tare o fac pentru aceste vorbe, rostite în 1923, la Timişoara, vorbe devenite un Motto nu doar pentru Politehnică, ci şi pentru mine însămi:
"Nu zidurile fac o şcoală, ci Spiritul care domneşte într-însa." 
N-am auzit, până acum, ceva mai simplu şi mai frumos despre educaţie ... 

Tears... in Heaven




"De la toate pân' la toate,
Numai tu, singurătate,
Numai tu şi eu şi plânsu-mi,
De la eu până la însumi."


 

duminică, iulie 17, 2016

Plăceri vinovate: The One...

"Parfumul unei femei spune mai multe despre ea decât proba grafologică." Ch. Dior

"[...] această carte [...] nu are decât meritul

că aparţine unui om
care în viaţa lui, deşi n-a avut norocul
să facă dragoste pe nici un tun,
când n-a dormit şi n-a scris,
a iubit..."




sâmbătă, iulie 16, 2016

Quo vadimus?

O simplă căutare pe Google scoate la iveală o mulţime de definiţii, de gânduri, de păreri legate de teroare. De ce tocmai o astfel de căutare, într-o dimineaţă ploioasă de sâmbătă, care te-ndeamnă la leneveală pe toate planurile? Şi, mai ales, într-o lume atât de mică, frâmântată doar de trebuinţele primare?
Pentru că nu m-am trezit cu o stare de spirit prea roză, dat fiind c-am adormit cu gândul la ultimele evenimente, a căror desfăşurare s-a precipitat efectiv.
N-a fost de-ajuns ce s-a-ntâmplat în Franţa... O ţară mult mai apropiată de noi a trecut (cel puţin aşa se pare, că totul s-a terminat) printr-o situaţie ciudată, pe care n-o pot compara în dramatism, ci doar îi pot găsi aceeaşi sămânţă, ca să spun aşa.
Nu sunt analist "geopolitic" (aici Cozmin Guşă are dreptate: totul trebuie privit în mod extins). Dar pot gândi: fiecare sultan se confrunta periodic cu o revoltă a ienicerilor, nu-i aşa? Iar unii le-au şi dat lovitura de graţie (cam acum 190 de ani, în iunie 1826, sultanul Mahmoud al II-lea şi-a chemat trupele loiale şi membrii divanului la palat pentru a-l sprijini şi, de asemenea, a trimis agenţi în oraş rugând populaţia să i se alăture. Cum cei mai mulţi îi urau pe ieniceri pentru privilegiile de care se bucurau şi abuzurile la care apelau, au trecut de partea sultanului. Pedeapsa pentru cei cca 200 de ieniceri răsculaţi a fost cumplită. Simple coincidenţe... ). Tradiţia lor în domeniu e, deci, mult mai amplă decât cea a ultimului secol... Sub toate aspectele ei.
Voi scrie acum cel mai raţional gând pe care l-am găsit în urma căutărilor mele matinale, plus un... hai să-i zic "bonus":
"Revolta şi teroarea plătesc un preţ. ORDINEA ŞI LEGEA AU UN COST." Carl SANDBURG
 Bonus:
"Ţinta terorismului nu îşi are sursa doar în actul violent în sine. El produce teroare. Îşi propune să irite, să dividă, să dea naştere unor consecinţe folosite apoi pentru a justifica pe mai departe teroarea." Tony BLAIR 
----------------------------
Cogitemus... 
----------------------------
Cu siguranţă sunt singura căreia gândul i-a zburat nu la cele 4 lovituri militare reuşite din secolul XX, ci la eşecul şi urmările unei lovituri tot militare, dar dintr-alt veac. Dar mereu îmi notez primul gând.

P.S. ...
 

vineri, iulie 15, 2016

Numerologia...

este noua pasiune a verii, pentru mine... M-au molipsit emisiunile în care numerologul M.V. adună şi reduce, şi reduce... 
Well, am Cifra Destinului 2, deşi provine dintr-un 11, Calea Vieţii 11/2 "Vizionarul" + "Prietenul" (direcţia vieţii: idealist,original,  visător, vizionar, deschizător de drumuri, cooperant, adaptabil, mediator... o fi? LOL), Numărul Destinului 7 (talente, abilităţi, ţeluri), "Spiritualul" ("căutătorul de adevăr", mein Got! Cam aşa mă manifest... "trebuie să-şi dezvolte spiritul organizatoric"- o, da! "marea provocare este să-şi facă prieteni, să se căsătorească... " - no comm, lol), Dorinţa Inimii 6 (aşa acţionez), "Responsabilul" (wow! Trebuie să învăţ să accept iubirea, nu doar s-o ofer...), iar Numărul Personalităţii (modul în care mă percep ceilalţi) este, VAI!, 1, "Liderul" ("minte, trup şi spirit puternic." Restul se subînţelege.) ... 
Fireşte că am citit fiecare explicaţie oferită de un anume site. Tot acolo i-am trimis, pentru explicaţii doar, pe toţi prietenii mei virtuali care m-au rugat să le fac şi lor calculele... Da, am reuşit să molipsesc, la rându-mi, LOL. 
Site-ul cu explicaţiile se găseşte tastând "introducere în numerologie - Andrei Stîngă". Merită !

joi, iulie 14, 2016

15 iulie 2012: "Multe trec pe dinainte, în auz ne sună multe..."


M-am trezit dimineaţă cu vestea despre masacrul din Franţa. Despre noul masacru. Bomba cu ceas ticăie chiar în inima Europei... Din cauza groazei pe care-am început s-o simt şi eu, nu pot scrie altceva. Dar groaza este cea mai puţin de preferat în astfel de momente, ştiu asta. Groaza paralizează raţiunea...
------------
Mi-am amintit, însă, că acum patru ani, Timişoara - cel puţin o parte din ea- vibra la discursul lui Crin. Impecabil orator! Vibra, însă, şi din cauza speranţei... Speranţă de care s-a ales praful nu neapărat din cauza invalidării demersului organizat, ci şi din cauza ulterioarei impotenţe a politicienilor. Şi da,  "găozarul" pare astăzi mai viu ca oricând... 

Top XV

Din lipsa curajului de a-mi scrie impresiile despre nefericita soartă politică a unui tip care vremelnic, dar cât se poate de democratic, a fost ales ca viceprimar, m-am gândit să-mi întocmesc topul vizualizărilor de pe blogul meu.
Foarte îmbucurător top, nimic de zis, dat fiind că partea de istorie s-a împletit frumos cu partea dedicată politicii...
I : Educaţia în Grecia antică - 5000 vizualizări; (da, am adorat acest subiect!)
II : Educaţia în Roma antică - 2600;
III : Alexandru cel Mare - 1100;
IV : Interpretatio romana et germanica - 828;
V : In memoriam av. Nicolae Bolcaş - 700; (patriotism local) 
VI : "Germanii sunt un popor cu moravuri foarte ridicate" - 351; 
VII : Sub semnul Destinului (Ginghis Han) - 262;
VIII : Smile - 248;
IX : Galateea, armă cu efect de bumerang - 238:
X : Îmi vreau Ţara înapoi ! - 229;
XI : Despre şcoala românească - 215;
XII : Celţii - 212; 
XIII: România fără de români - 207;
XIV : Şcoala viitorului - 197;
XV : Dimitrie Cantemir - 176; (într-un an marcat de personalitatea lui C.Brâncoveanu)

20 iulie 356 B.Ch. - "Pământul e în palma mea. Tu, Zeus, stăpâneşti Olimpul!" Alexandros III Philippou Makedonon

Legenda spune că Alexandru s-a născut în noaptea în care nebunul Herostrat incendiase templul zeiței Artemis din Ephes, una din cele șapte minuni ale lumii antice...
Nici chiar descrierile lui Plutarh nu pot cuprinde întreaga  personalitate a celui căruia i-a fost sortit, deasupra tuturor poveştilor fantastice legate de originea sa divină (mai târziu, domnitorii aveau să devină "unşii lui Dumnezeu", deci nimic nou sub soare), să "spargă tiparele vremilor sale" şi să dea popoarelor cucerite un statut egal cu cel al cuceritorilor. El n-a dorit ”supunerea și umilirea barbarului”, ci ”contopirea acestuia cu grecul, într-un ansamblu armonios în care fiecare și-ar avea partea lui.” Pentru el, toți oamenii erau la fel. Ce gândire măreaţă! Cu siguranţă că lumea grecilor, obişnuită să împartă oamenii în heleni şi barbari, nu a fost prea încântată de optica lui, dar dorinţa de expansiune a fost uriaşă şi el era garanţia împlinirii visului unei ţări mici, dar cu ambiţii mari.
Locul al III-lea în topul vizualizărilor, cu 1100 de vizualizări.


Nu se ştie cât e de adevărată povestea cu cinicul Diogene, liberul vieţuitor într-un butoi, cum nu se ştie nici dacă şi-a dorit, cu-adevărat, să fie îngropat cu mâinile scoase din coşciug, spre a dovedi tuturor că el, stăpânul lumii şi-al tuturor bogăţiilor ei, pleacă cu mâinile goale... Ce  e cert, însă, e faptul că a influenţat vieţile multora dintre urmaşii săi. Aşa cum el se visa-n copilărie un Hercule sau un Achile, oare câţi dintre liderii Antichităţii s-or fi visând Alexandru?
Acum mă gândesc şi la acel "33"... Dar e doar o coincidenţă, nu? 
Nu mai ţin minte exact ce anume m-a determinat să-l citesc pe Plutarh, pentru a afla mai multe despre viaţa lui Alexandru. Poate o hartă astrală, peste care am dat întâmplător... Poate un material în PPoint, pe care l-am conceput, în urma unui pariu, despre civilizaţia greacă, factor determinant în cultura popoarelor europene... Va rămâne doar eterna mea fascinaţie.

miercuri, iulie 13, 2016

14 iulie: La mulţi ani !

Cu siguranţă va rămâne ultimul om politic în care am crezut până la capăt, şi chiar şi după... Nu m-au deranjat niciodată glumele foştilor mei colegi din TM pe tema asta. Sorin chiar zicea că va strânge toate brichetele din sediu pentru mine, lol. Eu le-am dorit sincer, de fiecare dată, să aibă şi ei un om care să le fie alături şi-n momentele de restrişte... politic vorbind, lol. Brichetele n-am mai apucat să le iau şi-mi pare rău. Erau de bună calitate.
Nu ştiu ce va reuşi Mircea Geoană în toamnă. Un partid trebuie mai întâi să se închege, ori pentru asta e nevoie de mult efort organizatoric şi de o mână de fier.  
Cum l-am perceput eu? Ca pe-un tip mai degrabă liberal în gândire. Dacă mă gândesc mai bine, chiar mai liberal decât mulţi dintre cei cu carnet.
La mulţi ani!
"AUDACES FORTUNA IUVAT."(Vergilius)

marți, iulie 12, 2016

Cine se-aseamănă...

Aveam de gând oricum să întrerup seria postărilor dedicate unuia dintre poeţii mei suflet, dar mi-era greu să scriu câteva cuvinte despre păţania unui tip frumos de felul lui, cred că şi destul de inteligent, dar căruia o "scăpare" a tinereţii se pare că-i va afecta multă vreme cariera politică. Eu i-aş fi dat o şansă, dar voi scrie într-o altă zi despre acest subiect.
Să privim imaginea... Prietenul meu - virtual - DD era de-a dreptul scandalizat, ca vechi şi teribil de fidel apărător al domnului de la pupitru. Acum, din câte văd, face haz de necaz: dacă au dat cu roiu' antipaticul ăla de Nicolicea et. Co, e pentru că s-au temut de deratizare... Ooof, ooofff... Acelaşi lucru l-am auzit şi din gura idolului său, e drept că mai elegant formulat.  De data asta am râs: cei doi din preajma lui provin chiar din miezul PSD-ului, ca să zic aşa... Memoria mea încă mai funcţionează.
Ce i-am zis lui DD? I-am zis că mi se pare o asociere perfectă, căci întotdeauna se adună cine se aseamănă... 
Orice alt comentariu din partea mea ar fi o pierdere de vreme, dar nu din cauză c-aş minimaliza importanţa manevrei. Am să caut, totuşi, postările despre unul dintre cei prezenţi la această declaraţie de presă. Trebuie să le şterg şi să uit că, acum vreo 8 ani, chiar am crezut în el.

luni, iulie 11, 2016

"Poezia mea nu e de dragoste, ea e dragoste..."


 "Poezia mea de dragoste nu e iniţiere,
În versurile mele nu veţi găsi
Descrise somptuos
Poziţiile dragostei
Ca-n manualele de pornografie indiană
Sau chiar daneză.
O, nu. Toată poezia mea de dragoste
E o imensă vatră de cenuşă
La temelia unui rug
Ce arde încă."
-----
Ce poate fi mai frumos? Finalul poeziei "Ce frumoasă eşti" mi se pare cea mai erotică interogaţie citită vreodată.

duminică, iulie 10, 2016

După eşecul Germaniei

şi lacrimile curse, aveam de gând să nu urmăresc finala. Totuşi, mă uit şi m-a pălit (iarăşi) tristeţea din cauza Vărsătorului Ronaldo, cel de-a cărui mutră mă cam săturasem (reclama aia...). Viaţa, însă, îţi oferă necontenit surprize.
----
Victoria Portugaliei a răzbunat Germania. Ce meci! 

În aşteptarea lui 20 iulie: un Rac pe care îl iubesc...

"Nici nu mai ştiu dacă erai frumoasă
Şi nici în ce culori îţi stă mai bine,
Ştiu doar că amintirea nu mă lasă
Şi că mi-e imposibil fără tine.

Vizionez femei nenumărate
Femei interesante mă mai sună,
Dar rece şi străin mă simt de toate
Şi nu mă văd cu ele împreună.

Nu pot nici să-mi explic întreaga dramă
Care-a decurs din întâlnirea noastră,
Dar vechiul dor al dragostei mă cheamă
Şi tu îmi faci cu mâna la fereastră."
 


sâmbătă, iulie 09, 2016

Mein Got...


Cică tipul ăsta, Alcuin, a pus bazele învăţământului din Europa apuseană şi a fost exponentul "renaşterii carolingiene"... Vorbim de zorii evului mediu. Nici nu vreau să mă gândesc la ce-l învăţa Aristotel pe Alexandru, cu cca o mie de ani înainte. Concluzia e mai mult decât evidentă.

I love this guy...


vineri, iulie 08, 2016

Ca după o înfrângere : Löw(en)


Aş zice că bărbaţii invidioşi pe lei n-au întâlnit în viaţa lor o femeie "3 în 1"... Partea cealaltă ţine strict de optica fiecăruia.  
P.S. Am şterpelit poza... :)))))))

joi, iulie 07, 2016

Toate lucrurile rele sunt două: Griezmann!

O bună amică m-a anunţat (şi pe mine) despre emisiunea dedicată Monarhiei, care urma să-nceapă tot la ora 22, dar pe un alt post de televiziune. "Nefericit moment s-a ales!" i-am zis. "Eşti sigură că va învinge Germania? Toate par făcute pentru victoria Franţei." m-a întrebat ea. "Speranţa moare ultima!"a fost replica mea. Ei bine, speranţa mi-a murit mai devreme decât voiam... 
În fine. M-au apucat superstiţiile după semifinala anterioară, aşa că ieri am ales să scriu despre Jamie şi să mă amuz, oarecum, în legătură cu experienţele mele culinare (întotdeauna e mai bine să fii modest, lol). 

Jamie

Tipul ăsta face ca tot ce se întâmplă în bucătărie să pară o joacă ! Fireşte, îi trec cu vederea dezordinea pe care-o lasă în urma sa, dar nimeni nu poate fi perfect, lol. 
Am mai avut o tentativă de-a scrie câte ceva despre experienţele mele culinare; mi-au părut, însă, aşa de amuzante, încât n-am vrut să-mi stric "bunătate de imagine" virtuală, lol. 
Chiar dacă a mea "condicuţă de reclamaţii şi sugestii" a rămas goală (să fim serioşi: puţini au curajul să dea "sugestii" unui Vărsător, iar cât priveşte reclamaţiile... lol), nu-nseamnă că-mi va trece vreodată prin minte să concurez pentru un şorţ de "Chef", căci acum aşa li se zice. Şi dacă e aşa, se cuvine să-i mulţumesc iubitei mele bunici din partea tatălui, dar aceleaşi mulţumiri li se cuvin şi primilor "cobai". Ah, ce bine sună! 
La noi în Bihor, era ruşinos să nu ştii să coşi, să tricotezi, să faci cipcă (dantelă), să ţeşi în război (da, ştiu şi asta, oricât de incredibil ar părea!), etc., dar era şi mai ruşinos să nu ştii să "coci"... "Ce bărbat o să te iubească?" Of, ooofff... "Da' să nu mă iubească nimeni, na!"
Dacă primele treburi s-au prins de mine încă de la 6-7 ani, partea cu "coptul" a venit tare greu. Poate şi din cauză că nu sunt o gurmandă; poate pentru că-mi iubeam prea mult unghiuţele, lol. Cine mai ştie?! Cert e că mereu s-a găsit cineva s-o facă impecabil şi n-a fost nevoie de mine. Nu e o laudă, dar nici un vot de blam. Important e că am învăţat până la urmă, cu puţin timp înainte de a "intra în rândul lumii". Şi zău că am avut parte de un adevărat "critic culinar", lol. De un mare gurmand, adică, lol.
Am tot văzut, în virtual, cum foarte multe şi foarte mulţi se laudă cu realizările lor din bucătărie. Nu, nu pot s-o fac şi eu. Nu mă caracterizează. Poate pot spune că dau dovadă de multă organizare şi ordine în timpul proceselor tehnologice, lol. 
Urmăresc, însă, cu multă plăcere canalul Paprika TV şi emisiunile lui Jamie în special. Dacă iau notiţe? Nu mereu, lol... Dar tipul mi se pare un vrăjitor, efectiv. Meniuri colosale în numai 15 minute! Parcă toate zboară prin bucătăria lui şi aterizează apoi, în mod miraculos, în oale şi tigăi. Dar dincolo de toate astea, mi s-a părut extraordinar efortul lui de-a trage un semnal de alarmă în rândul copiilor (şi părinţilor acestora) în legătură cu mâncarea de tip fast-food şi de-a implementa un program de alimentaţie sănătoasă în şcolile britanice.



miercuri, iulie 06, 2016

Portugalia sau Ţara Galilor?

Undeva spre miezul nopţii, voi afla. Până atunci, mai trebuie să beau o cafea, nu?
P.S. M-am cam săturat de mutra lui Ronaldo, recunosc... 
P.P.S. Meciurile astea nocturne m-au umplut de cearcăne, lol, dar dacă va câştiga Deutschland, voi fi fericită. 
---------------------------------
Mdaaa... Ţările mici s-au descurcat minunat, dar încă n-a venit timpul lor. 
Şi-acum, întrebarea cea mai grea: Germania sau Franţa? Încep să am superstiţii, deci nu mai zic nimic. 

Frustrare

M-a impresionat şi pe mine strigătul ritualic de luptă al vikingilor, intonat cu-atâta mândrie de către urmaşii lor, pe terenul de fotbal, de astă dată... Păcat că urmaşii galilor au fost mai puternici, dar nu despre asta vreau să scriu acum, deşi tare, tare mi-ar fi plăcut să văd o confruntare între ... triburile nordice, ca să zic aşa. Oricum tragerea la sorţi pentru sferturi şi semifinale a fost nedreaptă.
Am auzit acest strigăt şi pe terenul de sport al şcolii din apropierea casei mele, dar şi-n inima Bihorului, pe maidan... De fiecare dată am oftat prelung. 
Am oftat cu gândul la faptul că numai nouă ne e ruşine să ne-amintim de sângele celor care-au vieţuit aici cu mult înaintea cuceritorilor civilizatori. Studiul paleogenetic a avut un rezultat neaşteptat, şocant... Oare?
Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale Imperiului Roman, de unde nici nu te aştepţi: britani, asturi, lusitanieni, bosporeni, antiocheni, ubi şi batavi -triburi germanice, gali, reti , comageni, numizi şi mauri din nordul Africii... Iar faimoasa Legiune XIII Gemina, staţionară în inima Daciei, avea un nucleu puternic format din sirieni şi sarmaţi... Cei mai mulţi nici cetăţeni romani nu erau.
Deci despre ce vorbim? Merită dacii noştri negura uitării? 

 

marți, iulie 05, 2016

Ich denke...

Alle Pass nach all !

"Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat." Mihai Eminescu

Din decembrie 1989 până azi am avut ... 22 de miniştri ocupanţi ai scaunului lui Spiru Haret ! Incredibil ! Aproape unul pe an !
Am mai prezentat aici, dar acum mulţi ani, o listă a acestora. Se cuvine s-o completez, nu ? 
Deci:
1. Mihai ŞORA                            30.12.1989 - 28.06.1990
2. Gheorghe M. ŞTEFAN            28.06.1990 - 16.10.1991
3. Mihail GOLU                           16.10.1991 - 19.11.1992
4. Liviu MAIOR                           19.11.1992 - 11.12.1996
5. Virgil PETRESCU                   12.12.1996 - 5.12.1997
6. Andrei MARGA                       5.12.1997 - 28.12.2000
7. Ecaterina ANDRONESCU      28.12.2000 - 19.06.2003
8. Alexandru ATHANASIU          19.06.2003 - 28.12.2004
9. Mircea MICLEA                       29.12.2004 - 10.11.2005
10. Mihail HĂRDĂU                    10.11.2005 - 5.04.2007
11. Cristian ADOMNIŢEI               5.04.2007 - 6.10.2008
12. Anton ANTON                         6.12.2008 - 22.12.2008
13. Ecaterina ANDRONESCU     23.12.2008 - 1.10.2009
14. interimar Emil  BOC               2.10.2009 - 23.12.2009
15. Daniel Petru FUNERIU          23.12.2009 - 9.02.2012
16. Cătălin BABA                           9.02.2012 - 7.05.2012
17. Ioan Relu MANG                     7.05.2012 - 15.05.2012
18. interimar Liviu Marian POP    15.05.2012 - 2.07.2012
19. Ecaterina ANDRONESCU      2.07.2012 - 20.12.2012
20. Remus PRICOPIE               21.12.2012 - 14.12.2014
21. Sorin CÂMPEANU               14.12.2014 - 17.11.2015
22. Adrian CURAJ                        17.11.2015 - 5.07.2016
23. Mircea DUMITRU                     7.07.2016 - ?

Smiling mood...

Total întâmplător, în casa bunicilor mei, am dat peste copia unei fotografii rămase în altă parte şi pe care degeaba aş recupera-o, căci a fost dăruită cu dedicaţie. 
Am avut şi eu şi o perioadă mai orientală, ca să-i zic aşa, în care pietrele norocoase şi cerceii ciudaţi au înlăturat ceea ce port eu de obicei. Mă uit la mine şi parcă m-aş uita la altcineva. Încerc să-mi amintesc unde am făcut poza asta, cine mi-a făcut-o şi la ce Sfântu' mi-era gândul de-am putut ieşi aşa... 
Între timp, mi-am amintit. După nici doi ani, arătam cu totul altfel, lol.